Ce argumente sunt bine primite la un interviu pentru justificareaschimbarii locului de munca?
Ma refer la cazul unei schimbari pe aceeasi pozitie, aceeasiactivitate si pachet salarial comparabil, sau poate chiar mai mic, la o firmaconcurenta. Motivele reale ale schimbarii sunt: controverse cu actualulangajator si atitudine dictatoriala a acestuia, dar daca le-as mentiona as generasuspiciunea ca sunt un cusurgiu sau un angajat “problema”.
Cu alte cuvinte, vrei ca GB sa te invete "sa minti frumos" sau sa-ti dea "reteta minune" prin care sa dai pe spate angajatorii.
Cum de ti-a trecut prin cap ca ar putea face asa ceva ?
Singura varianta pe care poti conta e cea care sa mangaie orgoliul potentialului angajator, adica un fel de "pupat in fund" profesionist.
In conditiile in care inca mai esti angajat, poti sa spui ca iti doresti musai sa lucrezi pentru noul angajator, ca ai auzit despre firma in cauza numai lucruri de bine, ca stii cum se implica in dezvoltarea angajatilor etc. Adica tot felul de prostii pe care angajatorii vor sa le auda in perioada asta. Daca mai spui si ca salariul nu te intereseaza si ca in mod sigur vei accepta oferta pe care ti-o vor propune, job-ul e ca si castigat (asta in conditiile in care esti pregatit sa primesti un salariu mai mic, deoarece angajatorii profita de situatia din piata si trag cat de mult pot salariul in jos, fie ca sunt sau nu afectati de situatia din piata).
Faptul ca aplici pentru un job si o pozitie similara nu inseamna ca vei obtine minim acelasi salariu (daca obtii 70% din vechiul salariu trebuie sa fii multumit). Eu am trait o situatie in care angajatorul mi-a propus un salariu mai mic decat al membrilor echipei pe care ar fi urmat sa o am in subordine si a fost foarte surprins de faptul ca am refuzat. I s-a parut extrem de ciudat faptul ca neavand serviciu refuz o asa oferta iesita din comun.
Sfaturi n-o sa-mi permit sa-ti dau, dar o intrebare tot as avea: ce te face sa crezi ca la concurenta n-o sa fie exact aceasi "dictatura" ca si la actualul loc de munca???; la actualul angajator pe cand erai in procesul de recrutare nu cred ca ti-a spus cineva ca la ei in firma exista "dictatatura", ci ti-au povestit despre posibilitatile de avansare, unitatea grupului, despre "familie" etc. Asa ca risti sa faci acelasi lucru, in aceleasi conditii (dictatura), pe bani mai putini.
Florentin, angajatorii chiar prezinta adevarul potentialului angajat (si aici ma refer la pozitii de middle si executive)? Care ar fi metodele de a te proteja de o "tzeapa" la angajare? (si aici nu ma refer la a te informa pe la toate cunostintele, internet)
Ce "tine" la un angajator nu merge cu altul si, ca sa fie si mai complicat" asta depinde si de impresia generala pe care o faci - acelasi argument poate fi perceput cand favorabil, cand impotriva ta. Daca ai lasat imaginea unui om puternic, dezinvolt, si ii spui ca nu ti-a mai placut de seful tau, s-ar putea sa fie considerat un atu; in alte cazuri ar putea ridica semne de intrebare. Asa ca nu vei gasi un raspuns multumitor la intrebarea aceasta de la cineva care nu te cunoaste bine.
Nici pe departe nu prezinta "adevarul" la angajare sau in perioada premergatoare. Prezinta doar acele informatii care ii avantajeaza si cu ajutorul carora reusesc sa te prosteasca.
Daca tu crezi ca un angajator minte in situatia unor anumite pozitii si este sincer in cazul altora, te inseli. Daca minte, minte de la A la Z.
Singura cale prin care poti sa te pazesti de o tzeapa la angajare este sa te informezi foarte bine la adresa firmei respective, pe cat posibil apeland atat la surse din interior cat si din exterior (fosti angajati sau parteneri de afaceri ai angajatorului in cauza).
O experienta anterioara proprie, cu un angajator foarte cunoscut arata asa: - oferta pentru postul X cu locatie intr-un oras de provicie; - un anumit salariu, mai mic, pentru primele 6 luni (training) dupa care salariul creste la nivelul celui negociat; - cheltuieli de deplasare decontate si autoturism de serviciu dupa terminarea perioadei de training; - bonusuri functie de nivelul de performanta masurat conform unui criteriu bine stabilit; - etc
La semnarea contractului, de vreo 50 de pagini, realitatea era aceasta: - contractul era semnat pentru o alta locatie, chipurile ca in perioada de training erai alocat pe acel centru de cost, insa nu exista nicaieri in contract vreun indiciu ca dupa finalizarea perioadei de training vei lucra in orasul stabilit initial; datorita unei clauze de mobilitate prevazuta in contract erai la dispozitia companiei care te putea trimite oriunde in tara pe cheltuiala ta, suportandu-ti doar primele 3 luni de chirie; cu alte cuvinte acceptai un salariu mai mic tocmai pentru ca era un oras de provincie dupa care te trezeai ca esti trimis intr-un oras unde tot salariul se ducea pe relocare; - salariul nu crestea dupa primele 6 luni ci dupa demararea unui anumit proiect pe care urma sa-l coordonezi; cu alte cuvinte puteai fi folosit ca persoana de backup vreo 2 ani pe acelasi salariu; - cheltuielile de deplasare erau suportate doar pentru varianta CFR clasa a II-a, nu si daca te deplasai cu autoturismul personal, in timp ce autoturismul de serviciu nu era oferita decat ca recompensa, nicidecum dupa finalizarea perioadei de training; - bonusurile se acordau nu la indeplinirea unui anumit criteriu de performanta ci doar primilor 3 care au indeplinit criteriul respectiv; cu alte cuvinte puteai sa realizezi obiectivele propuse dar sa nu primesti bonusul pentru ca nu erai intre primii 3; - .......... lista poate continua.
Angajatorul la care am facut referire are in continuare anunturi pe site-urile de recrutare si pe langa minciunile prezentate mai sus a inclus in anunturi multe alte lucruri despre care din ipostaza de candidat nu ai de unde sa stii ca nu sunt adevarate decat daca ajungi la finalul procesului de recrutare si citesti foarte bine cele 50 de pagini de contract. Insa, la semnarea contractului au grija sa stabileasca in asa fel intalnirea incat sa para constransi de timp si-ti acorda pentru citirea acestuia doar 15-20 de minute, refuzand sa-ti trimita anterior vreun exemplar de contract. Daca la momentul semnarii pui intrebari incercand sa clarifici neintelegerile sau contradictiile nu primesti niciun raspuns pe motiv ca persoana care cu care te-ai intalnit nu se ocupa decat de semnarea actelor necunoscand ce s-a discutat anterior, iar colegii sai nu pot fi contactati pentru moment.
Florentin, Normal ca angajatorul minte, asa cum si candidatul minte! Este vorba de o chestie de "Economics 101", ABC-ul economiei de piata.
1) Pe de o parte, joburi sint mai putine decit candidati, ceea ce ii face pe candidati sa incearce sa "se impopotoneze", adica sa minta. 2) Pe de alta parte, candidati, intr-adevar buni, cei care iti aduc profit din ziua in care i-ai angajat, sint putini, deci angajatorii incearca sa ii ia pe cei cit de cit calificati pe cit mai putin, sperind ca vor face profit pe spatele lor, si mintind.
Daca un candidat este atit de bun incit sa poata sa isi impuna conditiile, in orice conditii, ar fi prost sa mai fie candidat! De ce sa nu devina antreprenor?
Eu consider ca la un interviu ingredientele de baza sunt "diplomatie" si sinceritate. Incearca sa le folosesti in a - ti justifica actele si ai grija sa incadrezi totul in contexte precise ... dar zic: ai grija ce iti doresti si mai intai incearca sa te asiguri ca stii ce vrei...
Pun pariu ca n-ai mai mult de 22-23 ani, esti la primul job, ai un salariu de toata jena si inca mai crezi ca peste 2-3 ani datorita experientei si pregatirii extraordinare de care beneficiezi se vor bate angajatorii intre ei sa te recruteze si sa-ti ofere un salariu de invidiat.
Viseaza in continuare !
P.S. ....... si invata sa scrii si totodata sa vorbesti corect !
sarutmana ai o abordare similara cu a lui mikidutza in zilele lui nefericite..zau..nu da in cap l aom..invata l, nu ii da in cap...tzara aceasta este plina de cetateni ca tine care dau in cap...asta e sportul lor
Ai pierdut pariul... asa cum, probabil ai pierdut multe in viata, pentru ca esti prea "repezit" si irascibil. Daca nu ai fi gasit site-ul asta probabil ramaneai la stadiul de barfe cu unul si altul... Eu scriu si vorbesc foarte corect. Este pacat, insa, ca sunt oameni care nu stiu sa citeasca si imbratiseaza erori de tot felul pe langa cea genetica cu care se nasc.
Eu pun pariu ca Simona are 33-34 de ani, stie ceva psihologie, s-ar putea sa lucreze in HR iar cu corectitudinea exprimarii sta bine, la fel si cu experienta...
Abordarea este una simplista, rationala si realista...problema oamenilor din tara asta cionsta in mediocritate, lene, falsa implicare. Toata lumea asteapta sa vina cineva sa ajute, sa faca ceva in locul cuiva, sa intrebe intai si sa ceara pareri, asta datorita faptului ca lumea are mult timp liber. Si motto-ul meu este: cere mai mult de la tine si asteapta mai putin de la ceilalti... solutia de a fi fericit. Ca oamenilor nu le place sa vada adevarul si sa isi asume slabiciunile, este o alta mancare de scoici!
Buna Dimineata frumos spus. Baiul este ...in abordarea de sus..si in cliseele care nu stiu daca s emai potrivesc in anul 2010. Da..din pacate sunt multi care asteapta solutii..desi solutiile sunt langa ei.Pe de alta parte un om care iti adreseaza o intrebare nu trebuie tratat totalitarist, trebuie ajutat sa mearga, s ainvete sa mearga, daca nu vrea...in mod diplomatic (ca se evoca diplomatia) se schimba subiectul
Ai dreptate, m-am inselat. Nu ai 23 ci 26 de ani si consideri ca SNSPA este institutie de invatamant superior iar faptul ca lucrezi in PR la un "no name" te califica drept un bun vorbitor de limba romana.
Buna Dimineata nu e fair sa ataci o femeie pe argumente..puerile...mai bine gaseste alta tactica. democratia inseamna sa stii macar sa asculti si opinia altora (chiar daca nu iti convine), nu sa sa ti o insusesti
Nu inteleg cu ce am dat in cap sau am tratat totalitarist intrebarea lui fan GB sau de ce m-ai perceput in acest mod. Reciteste ce am scris si o sa vezi ca am spus ce consider eu...nu altceva! In alta ordine de idei, fiecare adapteaza la propriul sistem de gandire, functie de interviul anume, aceste aspecte (diplomatie, sinceritate, contexte precise spatio-temporale, cunoasterea obiectivului). Nu exista sfaturi generale, retete universale de explicatii si paraexplicatii la interviu... trebuie sa stii ce vrei si pentru asta trebuie sa stii pana la ce nivel iti poti sustine argumentatiile. Exagerarile, unele realitati denaturate intentionat ale candidatului pot sa apara exact asa cum sunt... adica false! De aceea, sustin ca este imperios necesar sa te auto-cunosti pentru a reactiona la intrebarile evaluatorului asa cum acesta asteapta de la tine; pentru a fi "stapan pe emotiile proprii" etc. Se pare ca am deranjat oarecum linistea celor de pe aici... imi pare rau pentru voi daca asa s-a intamplat! O saptamana racoroasa va doresc!
tot eu eram in postul anterior... iti sugeram sa recitesti ce am scris pentru ca nu am inteles acuzele... Se pare ca unii dintre noi au nevoie de mura in gura! Scuze, totusi... Simona OPREA
Mike ai vrut sa spui prin acel "Normal ca angajatorul minte, asa cum si candidatul minte" ca minciuna este o chestiune stiuta si acceptata de ambele parti spre binele comun? Daca acesta era sensul afirmatiei nu crezi ca foarte devreme fiecare dintre parti ajunge in punctul de unde a pornit? Nu crezi ca, candidatii, intr-adevar buni, cei care iti aduc profit chiar din ziua in care i-ai angajat se simt mai "comod" in postura respectiva decat in cea de antreprenor?
Fiecare minte ca sa aiba un avantaj, nemeritat, si nicidecum pentru ca au un interes comun. Relatia proprietar (sau agentul lui: angajatorul) - salariat are la baza notiuni precum "capital, profit, plus produs", pe care le gasesti foarte bine explicate in "Capitalul" lui Marx. Aproape toate celelalte povesti (interes comun, motivare, angajament etc. etc.) sint abureli.
Din punctul meu de vedere, angajatorul utilizeaza "resursa umana" doar pentru a obtine profit, ceea ce este foarte corect. Acei "candidati intr-adevar buni" se pot simti comod ca angajati, dar este posibil ca veniturile, beneficiile etc. castigate sa nu ii multumeasca in totalitate si in masura in care vor mai mult, renunta la comoditate si devin antreprenori. Revin acum la autocunoastere si sinceritatea - luciditatea evaluarii proprii care este indispensabila in momentul luarii deciziei de a merge sau nu pe cont propriu, intrucat resursa respectiva trebuie sa stie in ce conditii este capabila sa se dezvolte optim. De aceea unii sunt angajatori care dispun de resurse iar altii raman doar resurse utilizabile.
e prea dis-de-dimineata pentru tine... reciteste ce am scris si nu folosi cuvinte care iti depasesc vocabularul de baza. Nu plagiez si nu am facut-o niciodata pentru ca nu prea am de ce. In toate posturile tale, tot timpul critici pe altii dar nu am vazut vreo idee proprie exprimata, fie ca rezultat al invatarii permanente, fie ca rezultat al experientei, fie ca exces de originalitate. Imi pare rau, dar sunt mai multi perpessiciusi in lumea asta decat eminesti...
Nu te enerva... o zi racoroasa SA AI! Simona OPREA
sa intaleg ca tu esti ....perpessicius...sau ...poeta ? Sapho ?...e bine ca ai curaj in "scrierea" ta...si ma bucur ca ma citesti de ceva vreme (cu siguranta ai invatat ceva), dar defectul tau este ca tragi concluzii pripite.....de altfel in mod elegant Florentin a creionat portretul tau..pitzipoanca cu pretentii de cunoscatoare....vezi ca lumea e cu ochii pe tine...
Draga Simona, cred ca esti umpic in eroare. Fraza "intr-adevar buni" cred ca tradusa inseamna la crème des crèmescei cativa care sunt ff bine platit, strategii sa le zic asa, carora le convine sa aiba un astfel de statut, care castiga sume mari sau in unele cazuri imense si care "nu se risca" in domeniul antreprenorial, iar atunci cand o fac deobicei se implica in domenii pe care pentru ei sunt in categoria hobby si nu neaparat o oportunitate. Te-ai intrebat vreodata de ce managerii care castiga 1.000.000 euro intr-un an nu au tragere sa devina antreprenori?
Mike pentru mine interes comun inseamna: angajatorul doreste cat mai repede sa gaseasca omul potrivit la locul potrivit, iar angajatul un loc de munca care sa corespunda criteriilor sale , in sensul acesta nu consider ca este normal sa fie acceptata minciuna de ambele parti, pentru ca mai devreme sau mai tarziu (de ce mai multe ori foarte devreme) amandoi ajung in punctul de unde au plecat.
Relatia companie - angajat se bazeaza si pe motivarea angajatului si aici nu exista dubii - e un mijloc bine sau prost folosit. In schimb, scopul pentru care angajatul este motivat, ar putea fi uneori invaluit in ceata.
Ai dreptate, in viziune pe termen scurt. Si in principiu nu este bine sa se accepte minciuna. Dar in realitate, de ce se schimba joburile atit de des daca toate conditiile, de ambele parti, sint indeplinite si nu exista nici o minciuna/exagerare?
Octaviane, motivarea intrinsica este importanta, dar mai exista si o anumita piramida a nevoilor (un american numit Maslow a scris mult de asta). E cam greu sa il motivezi pe unul intrinsic atita timp cit are nevoi materiale care il preseaza (...copii au nevoie de haine, are nevoie de o locuinta mai mare, isi doreste o masina mai buna etc. etc.). Sint pline bibliotecile de maculatura de management, dar in practica se incepe cu cele patru cuvinte: "Show me the money!"
Motivatia bineinteles ca exista, dar aceasta motivatie incepe cu burta, si alte chestii de baza, si ajunge, citeodata, si la motivatia "intrinsica". Daca la asta te referi sint de acord cu tine. Daca spui ca il poti motiva pe careva, care nu are strictul necesar, cu slogane de marketing sau lozinci de management sint tot atit de acord cu tine cit eram cu cei care ziceau ca Festivalul Cintarea Romaniei e motivant !!
De ce nu voteaza lumea in Romania, nu stiu! Nu mai sint acolo de decenii...
Draga Scenaristu,raspunsul meu anterior catre tine avea la baza intrebarea ta “Nu crezi ca, candidatii, intr-adevar buni, cei care iti aduc profitchiar din ziua in care i-ai angajat se simt mai "comod" inpostura respectiva decat in cea de antreprenor?”. Nu am facut traduceri suplimentare pentru ca nuera cazul, mi-am exprimat propria opinie, asa cum de altfel ai facut si tu inpostarea ulterioara, care din start implica alte date ale problemei: “crème des crèmes, strategii,castiga, risca, hobby, oportunitate”. Reciteste, te rog postarile, pentruca nu sunt “un pic in eroare”... dar nici nu intentionez sa fac un cocktail cuvorbe dulci.
Referitor la ultima ta intrebare... ca tot a mentionatMike B. teoria maslowiana a ierarhizarii nevoilor, voi raspunde in felulurmator: Managerii care castiga suma x sunt satisfacuti din punctul de vedereal nevoilor de orice rang de la primar la superior, insa intrebarea mea estepentru cat timp. Adoptandu-l pe Maslow, odata ce trebuintele inferioare suntsatisfacute, imediat apar cele superioare ca motivatie, ele depind de masura incare au fost satisfacute precedentele.
Oamenii in general nu se vad la apogeu, nu au olimita “batuta in cuie” de genul: aici ma opresc!; managerii, in particular, stiutot timpul ca pot mai mult, devin capabili de a da mai mult si ca atare, ofac... fie printr-un hobby, oportunitate, antreprenoriat sau cum vrem sa onumim, insa intotdeauna o vor vedea ca pe o trebuinta superioara inlocuindpractic vechea trebuinta pe care o vor considera... ATINSA. Managerii carecastiga x suma vor deveni in curand motivati de altceva considerat superior.
Ca si continuare ateoriei sociologice mentionate mai sus, as recurge la Herzberg si as finalizaraspunsul meu prin ideea ca factorii motivatori sunt determinanti pentru obtinereasatisfactiei. La randul sau, satisfactia nu are un caracter unidimensional.
Sunt multi oameni satisfacuti (in sensul in care tu te referi) dar nemotivati. Motivatia tine de valoarea pe care o atribui dorintelor. Satisfactia tine de obiceiuri.
in postarea mea am vorbit despre o teorie... a lui Herzberg la care ader. Daca vrei sa intelegi din punct de vedere sociologic pentru a putea extrapola eventual, ...mergi si mai citeste...Termenii de satisfactie, dorinte, obiceiuri... au alte conotatii in contexte de tot felul, iar discutia de la care s-a plecat comporta alta problematica.
dupa cum ai constatat, nu este posibil dialogul cu SO, are un punct de vedere bazat pe judecata/ teoria unui om care sia dedicat timpul cautarii adevarului. Interesant ce a scris nu ? adera la teoria lui...or, in contextul in care are privirea "incetosata" si ancorata in ceea ce a scri scineva te astepti l aun dialoc obiectiv ? la un schimb de opinii ? eu am mentionat anetrior ca sportul ptr SO este sa plagieze....q.e.d
sarutmana va spun atentiei urmatorul scenariu (cu acordul Dumneavoastra )maine va pregatiti de interviu sa intrati in staff ul electoral al Doamnei Elena Udrea...obiectul deja il cunoasteti..sa ajunga Madam nutzi primar, iar Dumneavoastra ptr ca va vazut pe acest blog, o femeie cu multe calitati (in sensul real spun nu la misto) postul de viceprimar, sau ma rog consilier personal a lui Madam Nutzi....cum faceti sa luati postul ? sa zicem ca aveti si motivatia, si resursele si dorinta s afaceti asta 1. din spirit de solidaritate feminin 2. va place ideea este provocatoare 3. pe termen lung datorita spiritului dumneavoastra erudit dupa ce madam ajunge l aputere,va promite si postul..de ..ministru..al educatiei
va rog tratati cu atentie subiectul, nu il ocoliti
Dupa ce de-a lungul discutiilor la acest question ai manifestat la adresa mea o aversiune usor de inteles... dupa ce toate postarile au constat in vreo exclamatie cu sau fara inteles... surpriza: un domn imi supune atentiei o utopie. Nu este rau si nu voi trece cu vederea. Tot timpul mi-ai vorbit fara pronumele de politete, este foarte normal de altfel si nu are sens sa o faci acum in mod distinct, nici macar cu pretul vreunui soi de credibilitate, intrucat consistenta vorbirii e mai importanta decat metaforizarea. Revenind, de ce spun ca este o utopie? 1. La stat interviul este foarte diferit de ceea ce se intampla in mediul privat... nu cred ca este cazul sa detaliez. Nu am vazut "open competition" decat prin UE... 2. Nu am atitudinea, aptitudinile si nici cunostintele necesare pentru a face parte din "stuff-ul" electoral (adica nu am acea motivatie, resurse sau dorinta de care spui). 3. Afirmatia "o femeie cu multe calitati(in sensul real spun nu la misto)" te rog sa te abtii de la astfel de aprecieri, intrucat nu ma cunosti si nici nu e cazul sa ma evaluezi cumva. 4. Cele trei variante nu inteleg la ce se refera... niciuna nu corespunde vreunui nivel al meu propriu de asteptare...
doamna / domnisoara SO va rog sa imi impartasiti din performantele Dumneavoastra manageriale (calificari IFRS si RAs a companiei care o conduceti, notorietatea Companiei sau Produslui promovat de Dumneavoastra..etc...aveti ISO ? cu recertificari succesive ? ), as fi incantat sa invat ceva de la Dumneavoastra , si mai mult sa imi expuneti daca aveti..sa zicem un plan G ? (gant parca ii spunea...nu altceva...)
nu pot sa fac vreun comentariu la sefa respectiva... este vorba de optiunea fiecaruia, de aceea avem liber arbitru... sa alegem ce vrem noi pentru noi, sa avem puterea de a spune lucrurilor pe nume, de a ne asuma tot ce decurge de aici.
doamna / domnmisoara SO te rog nu ocoli miezul problemei, gradul de dificultate al interviului..este acelasi daca nu ai proptele...asa si am spus..maine te duci l ainterviu..esti npbpdy...asa ca te rog lamureste ma..daca poate ..te gandesti sa fi sefa la UNILEVER...cum ai proceda ?
